Instructiunile proprii de securitate si sanatate a muncii (instructiunile proprii de protectia muncii) pot fi definite drept mijloace prin care angajatorul realizeaza securitatea muncii in cadrul unitatii pe care o conduce, al caror continut este format din dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, prin a caror respectare se urmareste eliminarea comportamentului accidentogen al acestuia. Fiecare prevedere cuprinsa in instructiunile proprii de protectia muncii reprezinta o masura de prevenire, tehnica sau organizatorica, a producerii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale.

In conformitate cu prevederile art. 13 lit. e) din Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, cu modificarile si completarile ulterioare, angajatorul are obligatia de a elabora instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea sa.

In ceea ce priveste tematicile de instruire, art. 20 alin. (1) din Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca dispune ca „angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale.”

Instruirea trebuie sa fie:
a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;
b) periodica si ori de cate ori este necesar (art. 20 alin. 2 din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006).

Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca , „angajatorul trebuie sa se asigure ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate si sanatate in munca, pe durata desfasurarii activitatilor.”

Potrivit art. 13 lit. f) din Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, in vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorul trebuie sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca.